Pagina elevilor tulceni pasionati de speologie

Pagina Principala Prin Pesterile din Romania Pagina exploratorului Pesteri din Dobrogea Pagina incepatorului Galeria principala cu poze Galeria secundara cu poze 10 Ani De Speologie

DELTA ORION

                                           Un alt motiv

             Înaintãm in subteran, iar lumina soarelui începe sã scadã. O tãcere de vatã îti înfundã urechile, aerul umed si rece te izbeste neplãcut, în fatã - necunoscutul, cum tentatia este mai mare decat teama sau regretul, îti continui drumul prin golurile subterane. La lumina lanternei sau a lãmpii  de carbid, frumuseti neobisnuite cristalizate pe boltã sau tâsnind din podeaua galeriei, mãrturisesc despre capacitatea apei de un construi, de a clãdi. În subteran roca de calcar este "prelucrata", dupã alte canoane. Tiparele de dupã care au fost "turnate" speleotemele, picãturã cu picãturã - milenii în sir - uimesc sau înfricoseazã. În  zilele moderne când omul a descoperit si a constientizat toate aceste frumuseti a tinut cu tot dinadinsul sa le aibã aproape, fenomenul degenerând în distrugerea ireparabilã a acestora.

Intr-o lume în continuã schimbare, distrugerea naturii nu poate fi impiedicatã ci doar amânatã.

Pentru o pãstra acest avut, s-a  apelat la metode nu prea ortodoxe si anume închiderea acestor lumi cu porti de fier si beton. Mãsuri ce împiedicã vizitarea si admirarea lor, dar în acest fel se considerã ca fiind apãrate de efectele nefaste ale dorintei de a le avea acasã în vitrinã.
   Dacã dãm crezare cronicarului grec Dio Cassius, la prima pesterã închisã un fost Keirys, în Dobrogea, în anul 29 î.Ch. Pentru cei ce s-ar grãbi sã vadã în aceasta o prioritate româneascã, este necesar sã facem o precizare : închiderea nu sa fãcut pentru o împiedica oamenii sa intre, ci pentru a-i împiedica sa iasã din ea! În urma confruntãrii dintre DOI REGI dobrogeni, Dapix si Rolex, cel din urmã, ajutat de aliatul sãu, generalul roman Marcus Crassus, a biruit. Învinsii s-au refugiat cu familiile lor si tot avutul in pesterã. Soldatii au zidit intrarea Pesterii.
     Astazi, O alta Pestera din Dobrogea este închisã cu o poartã grea de Beton Armat si pusã sub protectia Legii, pentru ca oamenii ignoranti sã nu poatã distruge câteva insecte minuscule, nu este mare dar este cu valoare stiintifica deosebitã(Pestera de la Movile).

    Aceastã activitate se adreseazã tinerilor cu vârste cuprinse între 16 si 19 ani, indiferent de nationalitate, sex, religie sau categorie socialã. 
    A fost initiatã în anul 1999 la Palatul Copiilor Tulcea, sub coordonarea profesorului Niculae Dobrescu. Aici avem o dotare adecvatã pentru abordãrile verticale cât si pentru studiul pesterilor. Este si un sport extrem, îndrãgit de cei tineri. Aceastã activitate este în continuã extindere, ca numãr de participanti. Carstul din Dobrogea, este deosebit si meritã o oarecare atentie.
    Obiectivul nostru principal este pãstrarea ecosistemelor subterane si educarea copiilor, tinerilor (si nu numai) în vederea importantei acestora. În fiecare an se desfasoarã
 o serie de activitati ar fi cum:

• Excursiile tematice de Explorare, cercetare si cartare în zonele carstice din Nordul si centrul Dobrogei la: Pestera Liliecilor, Pestera La Adam, Pestera Casian, Pestera Miresii (Pod. Casimcei), Pesterile din Dealul Curcuz - Com. Nufaru (P. Mare, P. Curcuz, P, Testoasei, P. Paralela), pesterile din Dealul Consul (P. de la moara, P. din stanca), Pestera din Dealul Bujoarele (P. Balaurului), pesterile din Dealul Luna - Com. Baia, pesterile de la km 8 (P. cu Butelii, P. Pilier Cu, P. cu Teava, P. Galeria de Prospectiune);

• Ecologizarea Pesterii Limanu din Sudul Dobrogei (cea mai mare pestera Labirint din România-4200m);

 

Lacul de clestar - Pestera Topolnita (Pod. Mehedinti)

 ”La scãritã” - P. Testoasei, D. Curcuz, Com. Nufãru